Seminţe

Mai adun seminţele timpului într-o pană de vultur

ce ştie scrie cu vârful ei toate gândurile,

ca şi când le-ar fi iertat pe cele moarte

şi le-ar fi (re)înviat pe cele vii.

Ochiul ascuţit ce se prelinge pe călimara nopţii

are însemnul gurii

ce vorbeşte scărilor şi pasului apăsat,

doar atât cât omenia să nu dispară.

Trec ostenită de fiecare dată,

cu fiece arşită din vară,

că să mai pot scrie încă o dată iarna.

Şi nu va trece multă vreme până când

de  trupul toamnei voi coase primăvara

să îmi ţină de cald când vulturii vor fi prea departe.

Mai adun seminţele vulturilor

într-o carte scrisă cu ochiul ascuţit al timpului

pentru o nouă pace.

© Ioana Haitchi, 22.08.2015, Klausenburg

Foto by Ioana Haitchi, Je ne regrette rien

© Ioana Haitchi – Copyright –Toate drepturile rezervate