Pe
genunchii dimineţilor m-am trezit sorbind
izbânda orei cu vişini din cireşele amare
şi nici cumpătul neputinţei n-a fost mai blând.
Am aşezat corzile în florile salcâmilor
unde noaptea îşi făcuse un culcuş din vlăstare,
când un arcuş apatic îşi mai lăsase îndoiala
peste chirpiciul zdrobit al sincerităţii.
Pleava duminicilor am presărat-o pe un înger
cu miros de poveste neterminată.
I-am lăsat la poartă o traistă cu mâncare
şi a rămas tot flămând, sărutând vioara.
© Ioana Haitchi – Copyright
– Toate drepturile rezervate
izbânda orei cu vişini din cireşele amare
şi nici cumpătul neputinţei n-a fost mai blând.
Am aşezat corzile în florile salcâmilor
unde noaptea îşi făcuse un culcuş din vlăstare,
când un arcuş apatic îşi mai lăsase îndoiala
peste chirpiciul zdrobit al sincerităţii.
Pleava duminicilor am presărat-o pe un înger
cu miros de poveste neterminată.
I-am lăsat la poartă o traistă cu mâncare
şi a rămas tot flămând, sărutând vioara.
©
Ioana Haitchi, 01.09.2015, Klausenburg
Foto
by Ioana Haitchi, The Mask
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu