vineri, 4 decembrie 2015

Spovedanie

Doamne, ce greu e câteodată să te rogi, să te rânduieşti

şi pe de-a-ntregul apoi să te rosteşti,

nu doar ca pe o promisiune,

ci să îţi fii, să te uneşti.

Unde să pui punct, unde să pui virgulă,

unde să te întrebi de cele lumeşti,

unde să-ţi plângi ca să nu te doară prea tare, Doamne,

când te îmbrăţişezi şi când te iubeşti.

Cum să urci pe cuvântul pe care ai coborât cândva,

Care treaptă doare mai tare atunci când te păşeşti ?

Când să te bucuri şi unde să aşezi lacrima

să mai poată şterge, să mai poată uda

şi apoi altă rugă să mai poată rodi

atunci când sufletul e în palma inimii.

Doamne, hai să ne rugăm amândoi,

Tu de mine, eu de noi.

Foto: Agora Media, Radu Botar, 22.11.2015, Turda

vineri, 4 decembrie 2015