Pe sub mările tale

E mai greu până ajungi la măduvă

să te sădeşti încă o dată

pentru a pune stele şi Care

luminându-ţi sămânţa pe îngerii de vineri,

până când osul te reacoperă

şi te faci corabie pe mare,

iar cei de sub ultima bârnă

te poartă pe umeri.

Pe sub mările tale, zăvorâte palate

înnoadă broboadele sfâşiate de sare,

cu rădăcina ucigaşă hrăneşte

aceiaşi idoli de piatră

unde singurătatea e păzită de tăcere,

e mai greu până ajungi la dreptate,

însă pe ape nu se găseşte nici lapte, nici miere.

Pe sub mările tale, numai furtunile Herei

Ce răscoleşte mii de cercuri pline de ură şi patimă,

Corăbii ostenite în nisipul adânc al clepsidrei

Ascund bogătiile lumii de platină,

E mai greu până ajungi la măduvă

Ridicându-ţi lumina pe îngerii de vineri

Atunci când osul te reacoperă

Şi te ungi corabie pe mare,

Iar cei de sub ultima bârnă

Te poartă pe umeri.

© Ioana Haitchi, 11.07.2016, Klausenburg

Foto: Internet

© Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate