Lӑcrimar

(Mierea are gust de lacrima soarelui

când arşiţa ei îţi sclipeşte în barbӑ.

Cine mai poate stelele sӑ le soarbӑ?)

***

E tot mai sus lӑuntrica pace,

Dar cine suie, cine coboarӑ,

cine îmi cântӑ searӑ de searӑ

o doinӑ-cupolӑ ce se desface

în arcada copiilor mei nenӑscuţi?

Ȋmi scrie, îţi scrie, Lӑcrimarul umplut.

Rotundul lui sӑ-ţi opreascӑ, sӑ-mi opreascӑ

Stelele, stelele-n poartӑ.

Mӑ despic şi încerc sӑ-mi rӑsar, sӑ-ţi rӑsar,

Sӑ mӑ poţi sui peste soartӑ.

Te aud, te zӑresc şi te simt tot mereu,

Ca şi cum ai sclipi într-o urmӑ de zeu.

***

Ȋmi scrie, îţi scrie Lӑcrimarul umplut

Din arcada copiilor mei nenӑscuţi.

***

© Ioana HAITCHI, 06.01.2017, Klausenburg

Foto: Albena VATCHEVA, Art Odyssey

© Ioana HAITCHI – Copyright – Toate drepturile rezervate