Uneori,
dacă renunţ la rugă,
nu
e din lipsă de credinţă,
ci
doar din teama de a nu greşi
atunci
când cer şi nu s-ar împlini
a
mea dorinţă,
iar
mai apoi, fără să ştiu de ce,
de
răul meu L-aş învinovăţi.
Aşa
că nu mă mai întreb, de ce,
Mă
las cuprinsă întru sine să mă vindec
De
frica de a fi sau a nu fi,
Să-mi
amintesc cum a simţi cu a trăi
mi-a
fost din pântec,
iar
mai apoi, fără să ştiu de ce,
cu
binele acela m-aş reînlocui.
Atunci
când te iubesc n-aş şti
din mine, cărei părţi să-i mulţumesc
şi nici nu m-aş lua la întrebări prea mult
să nu greşesc.
din mine, cărei părţi să-i mulţumesc
şi nici nu m-aş lua la întrebări prea mult
să nu greşesc.
©
Ioana Haitchi, 04.02.2015, Klausenburg
Foto:
Internet
©
Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu