Pedepsele
s-au ascuns în tăceri,
o
pită mângâiată de copilul ce creşte
în
burta vremilor,
îmi
este prea frig să mai strig
şi
prea foame să mai mănânc înc-o iarnă.
Hai,
lasă, nimicul face cale întoarsă
ca
piatra aruncată în zid.
Ai
răbdare, fată frumoasă,
Iarba
nu urlă în coasă,
Numai
apa când loveşte un dig.
©
Ioana Haitchi, 19.11.2015, Klausenburg
Foto
by Ioana Haitchi
©
Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu