
un
trădător paşnic ce s-a cuibărit în scările Odiseei.
Cine-a
mai auzit de soldaţi în armură pe mări
ce
îşi urcă cerurile şi îşi urcă
lacuri
cuprinse de valuri în scări ?
Până
în spatele inimii, vâsliţi mateloţi !
Luaţi
şi mai puneţi în palme un cer pentru inimi,
să
strângă din voci.
Nu,
nu, cerul nu e negru în noapte,
atunci
se odihnesc vâslaşii în port.
Nemernicul
acesta romantic,
mereu
nesupus
ce
îşi potriveşte iţa la fiecare pas.
Cine
te-a pus să vorbeşti despre tine, mărite glas ?
Cine
te-a pus ?
Doar
buzele ei, doar buzele ei,
buza
de jos, buza de sus.
©
Ioana Haitchi, 19.03.2016, Klausenburg
Foto
by Ioana Haitchi
© Ioana Haitchi – Copyright
– Toate drepturile rezervate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu