Pirueta-suspin

Deja cunoşti senzaţia aceea,

când mergi pe drum şi te simţi neobişnuit de înalt

şi fără niciun motiv anume

îţi eşti fantastic,

chiar dacă oasele-ţi sunt leneşe de la căldura verii

sau dacă îţi sunt înţepenite de vântul năprasnic.

Şi chiar şi aşa, înalt fiind,

vrei să te ridici  pe vârfuri

să atingi cerul cu mâinile,

acolo unde stelele îşi luminează şi ziua,

acolo unde din preaplinele Care,

Nordul fură bolţile

şi nu-i nimeni să le adoarmă

şi fiecare-n fiecare

îndoapă întunericul

ce rămâne întotdeauna cu ochii deschişi,

acolo unde  nesfârşitul

a început cu mult înaintea ta,

mijind cu dioptriile dimineţii în fiecare cais.

Dar să nu-mi spui că te-ai schimbat

acum când nopţile sunt mai lungi şi verdele mai fin.

Hai, ridică-mă pe degete şi chiar mai sus,

am oase mai uşoare cu un suspin.

© Ioana Haitchi, 19.06.2016. Klausenburg

Foto by Ioana Haitchi

© Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate