Ileana Boca, cea mai frumoasă profesoară de limba şi
literatura română din lume
Era
în secolul trecut, anul de graţie 1985. Mare forfotă în cancelaria unui liceu
din Cluj. Profesorii erau revoltaţi că orele nu se mai pot desfăşura în mod
normal, că elevii sunt obraznici şi de nestăpânit, că se fumează în toalete şi
pe lângă gardurile din spatele şcolii. Liceul a fost înainte şcoală generală,
dar revoluţia industrialo-comunistă a transformat şcoala generală într-un liceu
industrial. Fosta directoare preda acum limba română şi nu a mai dorit să ocupe
nicio funcţie de conducere. Şi în toată forfota, doamna profesoară Ileana Boca
a pus o singură întrebare:
-
De ce la ora mea e linişte ?
Şi
linişte s-a făcut şi în cancelarie. Problemele învăţământului vor exista atâta
vreme cât vor fi în sistem prea multe persoane fără aplecăciune, căci un
profesor adevărat, indiferent de programa şcolară, se va respecta impunându-se
prin comportament şi prin felul în care
îşi prezintă materia. Toate restricţiile sunt pentru cadrele didactice care NU vor fi niciodată
profesori adevăraţi, personaje care nu au nicio legătură cu pasiunea pentru
materia predată la clasă, indivizi care nu sunt capabili să înţeleagă statutul
de profesor. Începând cu grădiniţa, prima formă de învăţământ, copiii sunt
dependenţi emoţional de educatori şi ulterior de profesori. Aceştia îi pot
recunoaşte drept prieteni, modele sau oameni de la care au ce învăţa. Atunci când omul de la catedră nu
îndeplineşte calităţile unui profesor, elevul îl va simţi ca nimeni altul şi nu
îl va considera un reper. Fiind încă dependent emoţional de profesor, nu ştie
cum să înveţe singur, nu ştie de unde să ia informaţia corectă şi va dori doar o
notă de trecere.
În
21 de ani de şcoală am întâlnit DOI profesori adevăraţi: Ileana Boca şi Iosif
Viehmann. Au mai fost şi câţiva dedicaţi, oameni care au vrut să fie cu gândul
împăcat că şi-au făcut jobul, dar atât. În rest, vai şi-amar. Problemele sunt
aceleaşi. Diferenţa este că acum uneori se spun lucrurilor pe nume.
Ileana
Boca, dăscăliţa mea dragă de limba şi literatura română, înaltă, frumoasă,
distinsă, avea ochii lui Eminescu. O iubesc !
Iosif
Viehmann, profesor la materia
“Managementul protecţiei mediului” în timpul facultăţii, singurul om în viaţă
de pe planetă care l-a cunoscut pe Emil Racoviţă.
Sper din suflet că anul acesta
îi voi reîntâlni, deoarece vom sărbători 30 de ani de la terminarea
liceului şi 10 ani de la terminarea facultăţii.
©
Ioana Haitchi, 06.03.2016, Klausenburg
Foto:
Ileana Boca şi Iosif Viehmann
©
Ioana Haitchi – Copyright – Toate drepturile rezervate
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu