Aveţi voi, aşa…

Aveţi voi aşa, câteodată, nişte porniri,
să ne înrămaţi în icoane
pe care să nu le mai sărutaţi niciodată,
e poate o frică sau poate
o năvalnică pornire a tinereţii
de-a căuta mereu, de-a căuta,
de-a hoinări
prin alte inimi, alte vieţi,
să vă întinerească atunci când veţi încărunţi.

Aveţi voi, aşa, câteodată, nişte iubiri de rezervă
pe care să le ascundeţi sub riduri şi sub lacrimi,
e poate o frică sau poate
o năvalnică bătaie a inimii
de-a strânge în braţe mereu, de-a mângâia
şi de-a păzi
în frunze, în păsări, în minte
iubirile unice, primele iubiri.

Din vol. Monşer, 2016