cu
dalta ce marchează calendarul
zilelor
care-au trecut,
dar
încă eşti cu mine,
fiindcă
a ta geometrie
a
fost sintaxa ce ne locuia în trupuri,
când
în monologurile mute ale iubirii
se
întorcea toamna;
frunzele
cad în spirale formând limbaje
şi
în drumul lor către moarte
rămăşiţele
îşi pictează amintirea,
când
numele tău îl rostesc
gura
mea încă mai simte
savoarea
săruturilor tale.
©
Cesar Curiel
©
Traducerea Ioana Haitchi, 05.11.2015,
Klausenburg
Foto:
Internet
Poema XIII
En
mi silencio grabé tu nombre
con
el cincel que marcó el almanaque
de
los días que se fueron
pero
aun estás conmigo,
porque
fue tu geometría la sintaxis
que
habitó nuestros cuerpos
cuándo
en soliloquios mudos nuestro amor
se
volvió otoño;
las
hojas cayeron en espiral formando lenguajes
y
en su travesía de muerte al suelo
la
hojarasca se pintó recuerdo
cuando
pronuncie tu nombre
al
sentir en mi boca aún el sabor
de
tus besos.
©
Cesar Curiel
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu