Doamne, pentru sinele meu sunt a doua icoană

Doamne, pentru sinele meu sunt a doua icoană,

Fizic, nereuşită pentru unii,

Dar lacrimă ce-alină cuvântul pe o rană

Ori pumnul ce striveşte grăunţele furtunii.

Doamne, poţi să mă săruţi pe toate cuvintele,

Poţi să mă ierţi pentru tot ce n-am putut a spune,

Poţi să mă plângi, poţi să mă înduri, veşmintele

Îmi sunt povară şi bucurie peste lume.

Doamne, pentru sinele meu sunt a doua icoană

Şi nu ştiu ce amintiri lăsa-voi în colindă,

Las gândul cuvântului să cearnă,

Să te îmbrăţişeze şi-apoi să te cuprindă.

© Ioana Haitchi, 13.12.2015, Klausenburg

Foto by Ioana Haitchi

© Ioana Haitchi – Copyright  Toate drepturile rezervate