Unele trupuri sunt ca florile,
altele ca pumnalele,
altele ca panglicile de apă;
dar toate, mai devreme sau mai târziu,
vor fi arsuri care vor crește în alt trup,
devenind, în virtutea focului, o piatră într-un om.
Dar omul se frământă necontenit,
visează libertatea, se ia la întrecere cu vântul,
până când într-o zi arsura este ștearsă,
devenind o piatră în calea nimănui.
Eu, care nu sunt piatră, ci o cărare
la răscruce atunci când trec picioarele goale,
mor de dragoste pentru ei toți;
le dau trupul meu, să-l calce,
chiar dacă vor fi mânați de ambiții sau de o himeră,
chiar dacă nimeni nu înțelege,
cum pot fi ambițiile sau himerele,
mai prețioase decât o dragoste care se dăruiește.
© Luis Cernuda
© Traducerea Ioana HAITCHI, 08.11.2020, Klausenburg
UNOS CUERPOS SON COMO FLORES
Unos cuerpos son como flores,
otros como puñales,
otros como cintas de agua;
pero todos, temprano o tarde,
serán quemaduras que en otro cuerpo se agranden,
convirtiendo por virtud del fuego a una piedra en un hombre.
Pero el hombre se agita en todas direcciones,
sueña con libertades, compite con el viento,
hasta que un día la quemadura se borra,
volviendo a ser piedra en el camino de nadie.
Yo, que no soy piedra, sino camino
que cruzan al pasar los pies desnudos,
muero de amor por todos ellos;
les doy mi cuerpo para que lo pisen,
aunque les lleve a una ambición o a una nube,
sin que ninguno comprenda
que ambiciones o nubes
no valen un amor que se entrega.
© Luis Cernuda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu